Andreas Hofer (1767-1810) – paur, ost y „Landesregent“

I antenac de Hofer

Nfanzia y junëza de Hofer

Furmazion culturela de Hofer

Noza de Hofer

Vita y lëur de Hofer

Hofer, l cumandant di scizeri

L paur y ost Hofer fova sëuraciarià

---

I antenac de Hofer
Andreas Hofer fova l fi de Josef Hofer y de Maria Aigentler, nasciuda a Matrei sun l Prëner coche fia de n beché. Bele l pere, l nëine y l besavon de Andreas fova osć sun l Sandhof obën fova stac osć dla ustaria „Ala Curona d’or“ y ova - coche aucac - ncëries aministratives drët mpurtantes tl’aministrazion giuridica. La valeda de Passeier fova bën dalonc dala gran stredes  de transiamënt sëura l jëuf de Raisc (Reschen) y l Prëner ora, purempò fovel n feter busiamënt de trafich de passaja, lià dantaldut al cumerz cun tiers da sama sëura l Jaufen y che fajova sciche de dì da contrapusizion al fat che la valeda fova geograficamënter plutosc stluta ju y desman.

Nfanzia y junëza de Hofer
Andreas Hofer fova l plu jëunn de sies mutons, danter chisc na sor de lën, y l sëul fi de Josef Hofer. Si junëza ie unida seniëda dala mort massa buneriva dl’oma (1770), dal fat che si pere se à maridà mo n iede cun Anna Frick (1772) y pona mo n iede dala mort inò massa abenëura dl pere (1774). La educazion di mutons ti à perchël tucà a Anna, sor plu vedla de Hofer, y a si uem Josef Griner (Grüner), che se ova tëut sëura de mené inant l Sandhof nchin che Andreas Hofer, coche erp, ne n’ëss nia arjont la majera età.

Furmazion culturela de Hofer
Do avëi fat la scola elementera (dl 1774 ova Maria Terejia metù su dloncora l duvëi scolastich), te chëla che l ti fova unì nsenià la nuzions fundamenteles per scrì, liejer, fé conc y de dutrina, y do che l fova (bonamënter) stat per n valgun ani fant de si cunià sun l luech da paur di siei, ie Andreas Hofer unì mandà ntëur i ani 1783/84 tl Trentin, da una na pert per se fé esperiënzes per si mestier da plu tert coche bacan y ost, dal’autra pert a mparé talian, la segonda rujeneda dl raion. Dl prim al laurà coche fant de stala a Cles tla Val de Non, daldò, per plu o manco n trëi ani alalongia te na ustaria sun l jëuf Ballino, che fova sun na via de transiamënt drët mpurtanta.

Noza de Hofer
Canche l ie inò dat ëuta tla valeda de Passeier, à Hofer sëurantëut l ann 1788 l Sandhof y l ann 1798 àl maridà Anna Gertraud Ladurner (27 de messel 1765–6 de dezëmber 1836), fia de n paur de Algund, che porta tl matrimone na dota de 500 rainesc. Cun ëila à Hofer sies mutons (Maria Gertraud *1792, Johann Stephan, Maria Kreszenz, Rosa Anna, Gertraud Juliana y Kreszenz Margareth *1808) y de chisc nen iel cater che sëuraviv l’età fantulina.

Vita y lëur de Hofer
Andreas Hofer se dajova dantaldut ju cun l lëur da paur y cun la ustaria Sandhof o Auflegerhof, coche l ti univa dit  – en referimënt a na luegia ulache i ciavei da sama univa ciariei cun marcianzies. Pra si tliënc regulers ne tucovel nia iust i paurs de San Lenert ma bën plutosc la jënt de viac coche p.ej. i truep ciavaleies y crameri dla valeda de Passeier. Ma nce d’autra „grupes de jënt“ coche prevesc y studënc tlamova gën pra la ustaria de Hofer.
Dal’autra pert fova Hofer nce atif coche marciadënt y l s’ova spezialisà dantaldut sun l marcià dl vin y dl’ega de vita tla valeda dl Inn, sun l marcià di ciavei tl Trentin. Oradechël nriescen dai documënc sun Hofer che l dë avëi cumprà y vendù bues, vaces y biesces, bonamënter tucova nce l trasport de sel dala salines de Dala/Hall coche nce l marciadamënt de leniam y de blava pra si mestiers.
L suzes ecunomich de Hofer y si marciadoc ne n’ie nia stac tan ora de mesura. L Sandhof fova unì sëurantëut da d’ël bele l ann 1788 cun de gran debic y mplu pèrel che l ne ti ova nia cis l fortl a sciacaré de ciavei, davia che Beda Weber scrij che te chësc ciamp cumerziel al perdù bëndebò de gran somes. L univa mo leprò l fat che l luech de Hofer fova tresora sotmetù al pericul de agajons: l ann 1772 iel stat na regossia ncherscëula, che ti à fat truep dann ai frabicac, ma sëuradut ai ciamps y prei ; de tel’ catastrofes iel nce documentà ti ani do.
Tl tëmp dl guviern bavaresc tl Tirol do l 1805 se à dezipà la situazion de dut l raion y i osć y i marciadënc ie stac chëi che se n à tëut na ria l plu de duc. Chësc fatëur n’à purtà pro nia puech al sbroch dla rebelion tiroleja dl 1809, nia per nìa ne fovel danter i capi dla nsurezion propi n grum de osć y marciadënc.

Hofer, l cumandant di scizeri
Ala fin ti à la funzion de sot-tenënt di scizeri (Leutnant) dla stlupetea de Passeier ugà truep a Hofer, ajache a chësta moda àl pudù fé drët aslune – nia enultima nce tres l’aficëda de si ciavei da sama per l trasport de marcianzia sun i ciamps militers – si cariera militera, mprima tla pusizion de n surastant di scizeri y enultima l ann 1809 coche „sëuracumandant“ de dut l Tirol. Per deventé „Landesregent“– chësta ncëria à Hofer sëurantëut ad interim d’instà/da d’autonn dl 1809 – iel daviadechël stat mé n pitl var. Ciuldì che si cumpanies de batalia à propi fat la pruposta de Hofer per chësta ncëria, che l’autoriteies à pona dat pro, ne n’iel mo nia tler defin. A uni moda se ova l’ativiteies „politiches“ de Hofer tl tëmp dan l 1809 tenì ti cunfins; si partezipazion dl 1790 ala Dieta davierta a Dìspruch, partezipazion che vën for inò numineda, ne se lascia nia documenté. Ma Hofer se l’à zënzauter plu suvënz fata valëi coche persunalità ezelënta dla valeda, canche la jiva per ejëmpl de rapresenté y defënder dërc tradiziunei di paurs obën di ciavaleies dan n’autorità. Ma coche aucat giudizier, al’incontra de si antenac, ne resulteiel nìa.

L paur y ost Hofer fova sëuraciarià
L stude di documënc porta ala suposizion che Hofer ne sibe l ann 1809 nia stat bon de ruvé inant da sëul, ma sibe plutosc sce pervia de si deblëza y bona fede, unì meltratà da chëi che ti stajova ntëurite y che perchël stal drët bën ite tl cheder dl martir y „antieroe“, che la ultima nrescides dà da ntënder. Cun la gran respunsabeltà che l ova da purté coche „sëuracumandant“, fovel al cënt per cënt sëuraciarià. Coche Hormayr ti à cunstatà bele dl 1817 na „inuzënza di gran suzesc dl ann 1809“, muessen drëtan dé pro na ampla inuzënza ai melsuzesc che ie stac dopro; Hofer ne fova no n general gluriëus che à purtà i tirolesc ala devënta, ma l ne n’ie encenó stat chël che à purtà tla desgrazia nosc raions  – ël fova paur y ost, patron y pere de familia. L fat de vester tumà ora de chësta pert, te chëla che l fova usà, l’à purtà n iede a na destabilisazion psichica, nchin che l se à sentì ala fin dl ann 1809 nstës de gauja per la meseries dl raion tirolesc. Coche ultima cunseguënza de chësta melsegurëza, che se lasciova ntraudëi dantaldut tla pesima danter ulëi la pesc y cherdé inò n iede sot ala ermes, nia enultima da tlarì nce per l fat di „cunsiadëurs“ dubitëusc ntëur Hofer ite, àl refusà duta la prupostes de mucé tl’Austria. Nchin ala fin àl sperà sun n aiut militer dala Cësa di Habsburg o nchinamei sun n sustëni sëuranaturel tres la forzes dl ciel, ma de jené dl 1810 iel unì pià deberieda a un de si scrivans (Kajetan Sweth), a Anna Ladurner y a si mut Johann sun la Pfandleralm y ai 20 de fauré iel unì stlupetà aldò dla lege marziela a Mantua sun cumand diret de Napulion.



Letratura numineda:
HORMAYR, Josef von, Geschichte Andreas Hofer’s, Sandwirths aus Passeyr, Oberanführers der Tyroler im Kriege von 1809, Leipzig/Altenburg 1817.
WEBER, Beda, Das Thal Passeier und seine Bewohner. Mit besonderer Rücksicht auf Andreas Hofer und das Jahr 1809, Innsbruck 1852.


Andreas Oberhofer